Informatii

DESPRE SEISMOGRAF SI SEISMOGRAME

Seismograful pe care il vedeti pe mobotix se afla la sediul INCDFP din Bucuresti, dar semnalul il primeste de la Observatorul Seismic Muntele Rosu ( MLR ).
Pe seismograma vedem doua parti: high si low. Pe partea de high, se vad cutremure de la noi – chiar si unele mici, de 2R – precum si teleseisme (cutremure indepartate ). Pe partea de low se vad aceleasi cutremure, cu o amplificare mai mica. In continuare voi comenta 3 tipuri de seismograme: 1. cutremure de Vrancea; 2. teleseisme; 3. zgomote (asta nu e chiar un tip…)
1. seismograma unui cutremur vrancean, magnitudine 4,9 adancime 146km. Se poate observa amplitudinea care pare mare, dar pe partea de low abia se sesizeaza. Acest cutremur nu s-a simtit la Bucuresti.
seismograf-1

2.Seismograma unui teleseism ( Caucaz). La fel, amplitudinea pe high pare mare, dar pe low practic nu se vede. Evident, nici acest cutremur nu s-a simtit la noi.
seismograf-12

3. Zgomote provocate de incercari ale echipamentelor ori de la sediul INCDFP ori de la MLR. Observati ca au aceeasi amplitudine atat pe high cit si pe low. ACESTA NU ESTE UN CUTREMUR!
seismograf-123
Acum, cind va uitati pe mobotix, puteti sa va dati singuri seama daca a fost un cutremur sau doar sint testate aparatele si nu va veti mai speria cind vedeti ca penitele incep sa se miste. Si sper ca nici nu veti mai intreba ”a miscat acul, ce a fost?”

Articol scris de cititorul UndaSeismica.



Harta cu epicentrele din Romania, pe baza de adancimi


regional_seismicity

Poza primata de la  moadib99.


Informatii generale – cutremure de suprafata

La un cutremur de suprafata, energia se împrastie într-o zona restrânsa, de câteva
sute de kilometri patrati.

În România, cutremurele de suprafata nu sunt periculoase si se manifesta în special
în regiunile Banat, Dobrogea si Delta Dunarii.

În 2 august 2008, un seism cu magnitudinea de 3,5 grade pe scara Richter s-a produs,
în jurul orei 12.00, în apropiere de Ploiesti, în zona Câmpiei Române si nu s-a
resimtit la Bucuresti.

Initial, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pamântului
(INCDFP) anuntase ca seismul s-a petrecut în zona Râmnicu-Sarat, si a avut o
magnitudine de 3, 5 pe scara Richter, însa la o reevaluare a datelor s-a constatat
ca acesta a avut loc în apropiere de Ploiesti, la o adâncime de 20 de kilometri, si
a avut o magnitudine de 3,5 pe scara Richter.

Intrebari comune:

*Ce este o falie?

O falie este o zona ingusta de roca aflata intre doua blocuri, care poate avea orice
lungime, de la centimetri pana la mii de kilometri.

Falia este o fractura in crusta Pamantului, de-a lungul careia rocile de pe o parte
se pot deplasa fata de cele aflate pe cealalta parte. Majoritatea faliilor sunt
rezultatul miscarilor repetate de-a lungul unei perioade mari de timp.

*De cate tipuri sunt faliile?

Sunt trei tipuri principale de falii:

Falii normale – in care deplasarea pe planul de falie este gravitationala;

Falii inverse – in care componenta verticala a deplasarii pe planul de falie este in
sens invers fata de sensul de actiune al gravitatiei;

Falii de decrosare – in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal
unul fata de celalalt.

*Ce se intampla cu o falie in timpul unui cutremur?

Majoritatea cutremurelor se produc pe falii. In timpul unui cutremur, roca de pe o
parte a faliei aluneca in raport cu cealalta. Suprafata faliei poate fi verticala,
orizontala sau oblica in raport cu suprafata Pamantului. Directia de alunecare
difera si ea. In functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se impart in:

1. “Strike-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie aproximativ vertical si
roca de pe o parte aluneca orizontal pe langa cealalta.

2. “Dip-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie care face un unghi diferit
de zero cu suprafata pamantului, iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza
paralel cu directia de inclinare a faliei.

*Cum ne dam seama de existenta unei falii?

Uneori cutremurele produc ruperi la suprafata, de-a lungul faliei. Alteori, cand
cutremurele se produc la adancimi mai mari, planul de falie se determina prin metode
speciale.

*Cum apare o falie la suprafata?

Ruperile de suprafata se produc, in timpul unui cutremur, pe zonele mai slabe de la
suprafata Pamantului, aflate in prelungirea unei falii din interiorul Pamantului.

Despre placile tectonice:

1.Margini divergente

Daca se intalnesc 2 placi a caror margini sunt formate din crusta oceanica si care
se misca departandu-se una de alta, in spatiul care apare, iese la suprafata roca
incinsa din astenosfera, formandu-se vulcani. Acesta roca incinsa se raceste in apa
oceanului, se intareste si duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea impinge
cele doua placi fortandu-le sa se departeze ducand la aparitia cutremurelor in locul
respectiv. Locul in care acest fenomen apare se numeste zona de divergenta.

2.Margini convergente

Cand 2 placi se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor
distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea placilor care se ciocnesc.
Astfel:

– daca se ciocneste o placa oceanica de una continentala, cea oceanica, fiind mai
subtire si mai densa va fi fortata sa intre sub cea continentala care este mai grea
si mai groasa, fenomen numit subductie – Cercul de foc al Pacificului.

– cand se ciocnesc 2 placi oceanice, de asemenea una poate fi impinsa sub cealalta.

– cand se ciocnesc doua placi continentale, se creeaza arii de munti pentru ca
marginile care se ciocnesc se vor increti, se vor compresa si vor fi impinse la
suprafata – Himalaya.

Zona in care doua placi se ciocnesc se numeste zona de convergenta.

3.Cand placile tectonice trec unele pe langa altele

Cand 2 placi se misca una pe langa cealalta ele vor aluneca, se vor lipi, se vor
freca una de alta – San-Andreas în California – ducand la aparitia unei presiuni
care va face ca placile sa se zdruncine, sa se smuceasca formand cutremure.

Asadar, orice interactiune a placilor tectonice duce la aparitia cutremurelor care
nu sunt altceva decat smuciri, zdruncinaturi sau incretiri ale acestora.

Cutremurul este unul din cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe Pamint. De
exemplu In data de 17 ianuarie, 1995 la ora 5 si 46 minute, dimineata, orasul Kobe a
fost zguduit de un cutremur puternic. Au fost darimate case, poduri si autostrazi
suspendate, caile ferate au fost indoite. In casele prabusite s-au distrus cablurile
de curent electric si conductele de gaz, ceea ce a ingreunat foarte mult actiunile
de salvare a sinistratilor. Au murit peste 5300 de oameni; unii au fost striviti de
constructiile prabusite, iar altii au pierit in incendiile izbucnite dupa cutremur.

Despre tipurile de unde:

Pagubele nu au constat doar in pierderea unor vieti omenesti: dupa unele estimari,
recuperarea pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane de
dolari americani. Oamenii de stiinta au inceput sa cartografieze locurile in care
sint frecvente cutremurele. Cutremurele se pot intilni in orice loc in care rocile
se misca de-a lungul liniilor ,dar majoritatea cutremurilor mari se produc in
anumite zone, bine determinate. Sunt deosebit de frecvente in regiunile vulcanice,
de exemplu in cerul de foc din jurul oceanului Pacific. Pe masura ce metodele de
determinare a localizarii cutremurelor au devenit mai precise, si hartile au fost
imbunatatite, conturindu-se o imagine mult mai clara despre activitatea seismica.
Harta activitatii seismice, a aratat ca cel mai frecvent cutremurele se produc in
scoarta oceanica si santurile oceanice,respectiv de-a lungul liniilor de refractie,
lanturilor muntoase tinere si in zonele vulcanice.

In momentul in care se declanseaza cutremurul, din epicentru, adica din punctul
situat deasupra vatrei cutremurului, vor porni unde de soc. Primele valuri care vor
porni, se numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se
propaga asemanator cu undele sonore: produc miscari in sens inainte – inapoi, in
directia de propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau altfel
zis undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe directia
de mers. Al treilea tip, undele de suprafata, provoaca unduirea solului si
accentueaza efectul distrugator al undelor secundare.

1. unda p – este o unda longitudinala, de compresie

– determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare

– deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame (compresie-dilatare) in
directia de mers

– are viteza de 7,8 km/s (pentru structura geologica Vrancea)

– amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea (energia
cutremurului)

– este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o saltare, un mic soc in plan
vertical

– nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine (transporta)
aproximativ 20% din energia totala a cutremurului

2. unda s – este o unda transversala, de forfecare

– determina miscarea particulelor solului perpendicular (transversal) fata de
directia de propagare

– deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe (miscari
ondulatorii stanga-dreapta fata de directia de inaintare)

– are viteza de 4,6 km/s (pentru structura geologica Vrancea)

– ajunge, din acest motiv, la suprafata solului intotdeauna dupa unda p

– este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare, de balans in plan
orizontal

– este periculoasa, deoarece transporta aproximativ 80% din energia totala a
cutremurului

– determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de
oscilatie

– cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frecventei proprii de oscilatie a
structurii cladirii cu frecventa undei incidente, in acest caz efectul distructiv
fiind puternic amplificat

Articol primit de la dl Nedelea Tiberiu Alexandru

Daca si voi vreti sa contribuiti cu informatii la aceasta rubrica trimiteti un email la admin[at]ioanistrate.ro

This site is protected by WP-CopyRightPro